Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. vezi detalii
 
Ne găseşti şi pe facebook!

Curierul Național, 20 noiembrie 2008

Trecerea reţelelor de cablu în subteran, "îngropată" de legislaţie şi de probleme tehnice

Un sistem subteran de comunicaţii prin cablu în Bucureşti are nevoie de 10 ani să fie finalizat

Conform reprezentanţilor din cadrul Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu, procesul de transfer al reţelelor de comunicaţii prin cablu de la infrastructura aeriană la cea subterană este dificil, iar în condiţiile actuale, într-un oraş ca Bucureştiul, are nevoie de 10 ani ca acesta să devină operaţional şi fără să afecteze serviciile oferite către clienţi. Dacă mă hotărăsc să vin în România şi aleg un oraş cum e Bucureştiul pentru a dezvolta o reţea subterană de comunicaţii prin cablu, eu am nevoie de 10 ani ca această reţea să fie operaţională, în condiţiile actuale, a declarat Jack Mikaloff, general manager UPC România, în cadrul unei conferinţe de presă cu ocazia celei de-a 13-a ediţii a Convenţiei de Comunicaţii prin Cablu.

Trecerea infrastructurii de comunicaţii prin cablu de la reţelele aeriene la cele subterane este una dificilă, iar timpul scurt impus de autorităţile din domeniu şi autorităţile locale face imposibilă misiunea acestora, a afirmat Radu Petric, preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC). Este foarte dificilă trecerea de la reţelele aeriene la cele de subteran, deoarece procesul este unul care ridică probleme operatorilor de cablu, şi de la investiţiile necesare într-o astfel de reţea la cadrul legislativ confuz care afectează activitatea Asociaţiei, a declarat Radu Petric. În acelaşi timp, sunt probleme din cauza accesului preferenţial la infrastructură, discriminarea micilor operatori în faţa companiilor mari, este o altă problemă cu care ACC se confruntă. De aceea Asociaţia, care a cerut să fie lăsată în pace în tot acest timp, cere crearea unui cadru de reglementare în acest domeniu pentru a oferi şanse egale operatorilor de cablu din România. Fără o legislaţie clară şi un cadru de reglementare nu putem face niciun progres în dezvoltarea unei infrastructuri subterane, a mai declarat Radu Petric.

Radu Petric: Hotărârile luate de autorităţile locale, în acest sens, sunt impracticabile

Din punct de vedere legislativ, trecerea de la suprafaţă în subteran este îngreunată şi în acelaşi timp imposibilă în termeni "sugeraţi" de autorităţile locale. Trecerea la subteran se poate face, dar este imposibilă în termeni pe care autorităţile locale le impun. În Capitală, autorităţile locale au hotărât în urmă cu câţiva ani ca orice reţea aeriană să fie declarată ilegală în doi ani, după care noi trebuie să trecem în subteran. Ne-am chinuit un an şi jumătate să anulăm această hotărâre, adică în vara lui 2007 am reuşit acest lucru. Apoi a venit anul acesta, când domnul Radu Alexandru (directorul de la coordonare infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei - n.r.) a readus hotărârea în vigoare. Iar după doi ani noi eram nevoiţi în 30 de zile să dezafectăm reţelele aeriene şi să trecem în subteran. Am discutat cu autorităţile locale şi am reuşit prelungirea acestei perioade, iar domnul Radu Alexandru a spus că prin anumite artificii perioada s-a prelungit la un an. Iar din moment ce se face o asemenea trecere la un interval atât de mare de timp, ne putem da seama că nu există calcule în spatele acestei hotărâri. Totuşi, timpul este unul foarte scurt, iar hotărârile luate de autorităţi sunt impracticabile, a afirmat Petric. Acesta a acuzat că activitatea ACC este afectată, în momentul de faţă, de cadrul legislativ confuz.

Operatorii de cablu nu sunt încântaţi de costurile pe care le implică acest proces

Schimbarea mediului prin care trece infrastructura de comunicaţii prin cablu necesită investiţii majore. Problemele de ordin tehnic se rezolvă doar prin investiţii, în care aceştia determină o serie de costuri ridicate, iar la rândul lor vor aduce o majorare a preţurilor la serviciile oferite, a sugerat Radu Petric. Trecerea de la aerian la subteran se confruntă şi cu probleme de ordin tehnic. În primul rând nu poţi trece aşa uşor de la suprafaţă sub pământ. Echipamentele şi materialele sunt diferite. De exemplu, cablurile de suprafaţă sunt făcute să reziste la radiaţii ultraviolete, în timp ce cablurile pentru subteran trebuie să fie rezistente la rozătoare. Aşadar, operatorii vor fi obligaţi să cumpere echipamentele şi materialele necesare. Traseele nu coincid. Deoarece nu va trebui să facem săpături pe străzi, ci şi până la uşa casei proprietarului sau până la scara blocului vizat. Iar, ce este cel mai important, trebuie să oferi o continuitate a serviciilor. Nu poţi întrerupe serviciile către clienţi pentru a aştepta dezvoltarea unei asemenea infrastucturi, a mai declarat preşedintele ACC.

Potrivit acestuia, alte cheltuieli vor mai fi absorbite de proiectare, pentru stabilirea traseelor corespunzătoare şi a parametrilor în care se va dezvolta o asemenea reţea. Realizarea canalizării pentru reţea va aduce cele mai mari costuri, iar după finalizarea reţelei subterane dezafectarea celei aeriene va aduce după sine alte cheltuieli. Totodată, operatorii se vor confrunta şi cu costuri externe cum ar fi accesul la domeniul public, iar după aceea chiria pentru reţeaua subterană. Toate aceste costuri vor duce la servicii mai scumpe, a mai declarat Petric.

Referitor la calitatea slabă a serviciilor furnizate de operatorii de cablu, Radu Petric a acuzat faptul că lumea cere servicii la preţuri cât mai reduse, iar în acelaşi timp nu poţi furniza calitate la un asemenea preţ. Calitatea serviciilor este la nivelul preţurilor practicate. Nu poţi livra un Mercedes la preţ de Dacie, iar noi am înţeles că lumea vrea Dacie şi asta le-am dat. De aceea preşedintele ACC a cerut mai multă atenţie din partea autorităţilor. Autostrăzile informaţionale sunt la fel de importante ca şi autostrăzile propriu-zise. Sunt la fel de importante ca şi cele construite de Bechtel. Noi suntem "Bechtelul autostrăzilor informaţionale" - acesta a fost motivul pentru care Radu Petric a cerut mai multă atenţie din partea statului.


Sursa: Curierul Național, 20 noiembrie 2008